PROPRIETÁR, -Ă s. m. f. cel care deține dreptul de proprietate asupra unui bun; stăpân; cel care posedă un bun imobil. (< fr. propriétaire, lat. proprietarius) Vezi definitia »

LICTÁR s. n. (Reg.) Marmeladă de prune; magiun. – Din magh. lekvár. Vezi definitia »

AREOLÁR, -Ă, areolari, -e, adj. (Mat.) Care aparține ariei², privitor la arie².[Pr.: -re-o-] – Din fr. aréolaire. Vezi definitia »

CARBONÁR s. m. membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care lupta pentru izbânda ideilor liberale, pentru eliberarea și unificarea Italiei. (< it. carbonaro) Vezi definitia »

DUBĂLÁR, dubălari, s. m. (Reg.) Tăbăcar. – Dub(e)ală + suf. -ar. Vezi definitia »