HORĂÍT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi. Vezi definitia »

ASCUȚÍT¹ s. n. 1. Faptul de a ascuți. 2. (Înv.) Ascuțiș. Vezi definitia »

GHILÍT¹ s. n. (Reg.) Ghileală. – V. ghili. Vezi definitia »

MORĂRÍT s. n. 1. Meseria morarului; morărie. 2. Operație de măcinare a cerealelor (sau a altor materiale). ♦ Ramură industrială care se ocupă cu prelucrarea prin zdrobire și mărunțire a boabelor de cereale, producând făină, crupe, griș, orez decorticat etc. 3. Impozit care se plătea odinioană în țările românești pe mori. – V. morări. Vezi definitia »

CARMELÍT, -Ă, carmeliți, -te, s. m. și f. Călugăr(iță) catolic(ă) care aparține unui ordin înființat în Spania în sec. XIII. – Din fr. carmélite. Vezi definitia »