ABROGÁ, abróg, vb. I. Tranz. A anula o lege, o dispoziție oficială. – Din lat. abrogare, fr. abroger. Vezi definitia »

APOLLONIOS din Perga (262-180 î. Hr.), geometru și astronom grec. Reprezentant de seamă a școlii din Alexandria; a introdus denumirile conicelor (elipsă, hiperbolă, parabolă) și a studiat proprietățile acestora și mișcările planetelor. Vezi definitia »

BEȘLI-AGÁ s. m. v. beșleagă. Vezi definitia »

AURÍGA s. m. (ant.) conducătorul unui car (de curse). (< lat. auriga) Vezi definitia »

PROMULGÁ vb. I. tr. A publica în organul oficial al statului, cu formele legale cerute, o lege, un decret etc., care intră în vigoare din acel moment. [P.i. promúlg. / < lat. promulgare, cf. fr. promulguer]. Vezi definitia »