Definita cuvantului plainic
pláinic, pláinică, adj. (reg.) supus, ascultător, liniștit, calm; impasibil, nepăsător.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu plainic
MALACOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la malacologie. [< fr. malacologique]. Vezi definitia »
AUTOGNÓZIC, -Ă adj. Referitor la autognoză. [< fr. autognostique]. Vezi definitia »
cotíc, cotíci, s.m. (reg.) copil leneș; cotei, cotarlă. Vezi definitia »
EXTRAATMOSFÉRIC, -Ă adj. din afara atmosferei terestre. (< fr. extra-atmosphérique) Vezi definitia »
CRIPTOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la criptografie. [< fr. cryptographique]. Vezi definitia »