NEȘTIÍNȚĂ s. f. 1. Faptul de a nu ști, de a nu avea știință de ceva; situație în care se află cel care nu știe ceva, nu are știință de ceva. ◊ Neștiință de carte = analfabetism. 2. Lipsă de cultură, ignoranță; p. ext. obscurantism. – suf. -Ne-- + știință. Vezi definitia »

OCHITÚRĂ, ochituri, s. f. (Rar) Privire, căutătură din ochi¹. – Ochi² + suf. -tură. Vezi definitia »

VATÁLĂ, vatale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: (pop.) vătală s. f.] – Din bg. vatala (pl.). Vezi definitia »

PLEUROPERITONÍTĂ s. f. inflamație simultană a pleurei și a peritoneului. (< fr. pleuropéritonite) Vezi definitia »

moțăílă s.m. (reg.) om greoi, care mereu moțăie, lent, adormit. Vezi definitia »