Definita cuvantului plăcintor
plăcintór, plăcintoáre, s.n. (reg.) 1. sucitor (pentru întins foi de aluat), plăcintar. 2. bucată dreptunghiulară de lemn cu care se calcă rufele de pânză groasă; măngălău.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu plăcintor
URZITÓR, -OÁRE, urzitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care urzește pânza. ♦ Fig. Uneltitor, conspirator, complotist. 2. S. n., s. f. Mașină de urzit pânza. – Urzi + suf. -tor. Vezi definitia »
PRÍOR2, -Ă s. m. f. superior al unei mănăstiri sau congregații de călugări catolici. (< lat. prior, germ. Prior) Vezi definitia »
DISTILATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care distilează. [Cf. fr. distillateur]. Vezi definitia »
CONSIGNATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care dă în consignație; depunător. (< fr. consignateur) Vezi definitia »
HIPERTENSÓR adj., s. n. (medicament) care determină creșterea tensiunii arteriale. (< fr. hypertenseur) Vezi definitia »