Definita cuvantului kantele
KANTÉLE s.n. Instrument popular carelian cu coarde întinse deasupra unei mici cutii de rezonanță, care se ating cu degetele. [< germ., finl. kantele].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu kantele
ISTERICÁLE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká. Vezi definitia »
ZÁLE, zále, s.f. (Var.) Za. Vezi definitia »
FRUNZARELE = frunz+arele frunze mai multe frunze ,,fete frunzare?„ suf. lexical Vezi definitia »
Bicycle motorcos extreme Vezi definitia »
jále s. f. – Salvie (salvia officinalis). Mag. zsálya, din lat. salvia (Tiktin; DAR; Gáldi, Dict., 139), cf. sb. žalj, žalfija (› jalfie). Este dublet de la salvie, s. f. – Der. jaleș, s. m. (salvie; plantă, Stachys germanica), a cărei der. este puțin clară (după DAR, din mag. zsályas „infuzie de salvie”); joaie, s. f. (salvie), în loc de jaie (Drăganu, Dacor., IX, 210); joian, s. m. (plantă, Oenanthe silaifolia), cu var. joină, s. f. Vezi definitia »