HAT, haturi, s. n. Fâșie îngustă de pământ nearat care desparte două ogoare sau două terenuri agricole aparținând unor gospodării diferite; răzor¹, hotar. ◊ Expr. A fi într-un hat (cu cineva) = a fi vecin (cu cineva). ♦ (Reg.) Câmp nelucrat; pârloagă, țelină². – Cf. ucr. hat „zăgaz”. Vezi definitia »

STELIONÁT s. n. vânzare sau ipotecare a unui bun la mai multe persoane deodată. (< fr. stellionat, lat. stellionatus) Vezi definitia »

DUCÁT I. s. n. ținut, stat condus de un duce sau de o ducesă. II. s. m. monedă italiană de argint sau de aur, în evul mediu și în alte țări din Europa. (< it. ducato) Vezi definitia »

SUBLINIÁT s.n. Subliniere. [< sublinia]. Vezi definitia »

berát (beráturi), s. n. – Dispoziție, drept al sultanului. – Mr. biratu. Tc. berat, din arab. barāt‘a „imunitate” (Șeineanu, III), cf. alb. berat, bg. berat. Vezi definitia »