SECÚND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus) Vezi definitia »

PFUND s. m. 1. unitate de măsură engleză și americană pentru masă, de 0,453592 kg. 2. veche unitate monetară germană (< germ. Pfund) Vezi definitia »

HAPPY-END s. n. Sfârșit, epilog fericit al (acțiunii) unei opere dramatice, cinematografice etc. [Pr.: hépiend] – Din engl. happy-end[ing]. Vezi definitia »

CĂRAND, com. în jud. Arad; 1.501 loc. (1991). Vezi definitia »

SEMIFÓND s.n. Alergare de viteză și de rezistență pe distanțe medii. [< semi- + fond, după fr. demi-fond]. Vezi definitia »