folós (foloáse), s. n. – Profit, avantaj, beneficiu, utilitate. Ngr. ὄφελος, redus la φέλος (Cihac, II, 660; Murnu 25; Pușcariu, Lr., 261). – Der. folosi, vb. (a fi util; a sluji; a ajuta; refl., a avea profit; a cîștiga, a beneficia; a se întrebuința); folosință, s. f. (înv., profit, utilitate; folosire; uzufruct); folositor, adj. (util; înv., îndatoritor, săritor); nefolositor, adj. (inutil). – Din rom. provine rut. fol’os, fol’osyty (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 408). Vezi definitia »

CALÁTOS s.n. Vas de lut în formă de cupă la vechii greci. [Scris și calathos. / < fr. calathos, cf. gr. kalathos]. Vezi definitia »

PĂDURÓS, -OÁSĂ, păduroși, -oase, adj. (Despre regiuni, dealuri, munți, terenuri) Acoperit cu păduri, bogat în păduri; împădurit. – Pădure + suf. -os. Vezi definitia »

MOLÓS s.n. Soi de câine cu părul lung și moale. [< fr. molosse, cf. lat. molossus]. Vezi definitia »

CAZEÓS, -OÁSĂ adj. Cu aspect de brânză; brânzos. [Pron. -ze-os. / < fr. caséeux]. Vezi definitia »