șoncăít², -ă, adj. (reg.) 1. șchiop. 2. (despre picioare) schilodit. 3. (în forma: șolcăit) pocit, caraghios. 4. (despre obiecte; în forma: șolcăit) deformat, stricat, uzat. 5. (în forma: șolcăit) deplasat din locul sau din poziția normală. Vezi definitia »

DURDUÍT s. n. (Reg.) Faptul de a durdui; duduitură, duduit. – V. durdui. Vezi definitia »

SFÂRCÂÍT¹ s. n. (Reg.) Faptul de a sfârcâi. – V. sfârcâi. Vezi definitia »

rășluít, rășluítă, rășluíți, rășluíte, adj. (pop.) 1. tăiat, smuls, desprins din ceva. 2. descojit, decorticat. 3. (fig.) răpit. 4. risipit, irosit, prăpădit; distrus, pustiit. Vezi definitia »

BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (2). – V. blegi. Vezi definitia »