AIURÍT, -Ă, aiuriți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are comportări anormale; (om) zăpăcit, trăsnit, zănatic. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor; adesea adverbial) Care este anormal. [Pr.: a-iu-] – Din fr. ahuri (apropiat prin etimologie populară de aiurea). Vezi definitia »

pitcocít, pitcocítă, adj. (reg.) nedezvoltat, mic, închircit. Vezi definitia »

HIT s. n. clasament, top al șlagărelor. (< engl. hit) Vezi definitia »

farfasít¹, farfasítă, adj. (înv.) nevoiaș, prăpădit. Vezi definitia »

HETEROCLÍT, -Ă, heterocliți, -te, adj. 1. Alcătuit din elemente disparate, eterogene. 2. Neobișnuit, anormal; ciudat, bizar. [Var.: eteroclít, -ă adj.] – Din fr. hétéroclite, lat. heteroclitus. Vezi definitia »