OSPĂTÁR, ospătari, s. m. 1. Angajat din sectorul comercial care servește pe consumatori într-un restaurant sau în alt local de consumație și încasează contravaloarea consumației; chelner. 2. (Înv.) Patron al unui birt, al unei ospătării; birtaș, hangiu. – Ospăta + suf. -ar. Vezi definitia »

TRIGEMELÁR, -Ă adj. Cu trei gemeni. [< fr. trigémellaire, cf. lat. tri – trei, gemellus – geamăn]. Vezi definitia »

RADIOFÁR s. n. stație radio ale cărei semnale permit stabilirea punctului radiogoniometric. (< fr. radiophare) Vezi definitia »

PENSIONÁR, -Ă s. m. f. 1. cel care primește o pensie. 2. cel întreținut într-un ospiciu sau azil. 3. deținut într-o închisoare. 4. persoană care stă în pensiune la cineva. (< fr. pensionnaire, germ. Pensionär) Vezi definitia »

STAR¹, staruri, s. n. Ambarcație sportivă cu vele, cu lungimea de cca 7 m și cu echipajul format din două persoane. – Din engl. star. Vezi definitia »