hrisóv (hrisoáve), s. n. – Scrisoare, act ce servea ca titlu de proprietate, de privilegiu, pergament. Se numeau astfel toate documentele ce proveneau de la cancelaria domnească, și care purtau sigiliul domnitorului. – Var. (înv.) hrisovúl, (pop.) hristov. Ngr. χρμσόβουλον „bulă de aur” (Roesler 579; DAR), cf. v. sb. hrisovolĭ. Sec. XVII. Pentru nume, cf. și bula „sigiliu papal” și „document papal”. – Der. hrisovolit, s. m. (persoană care se bucura de un drept sau privilegiu, în virtutea unui document al domnitorului). Vezi definitia »

CERKASOV, Nicolai Konstantinovici (1903-1966), actor rus de teatru și film. A interpretat cu mare forță expresivă roluri de compoziție („Alexandru Nevski”, „Ivan cel Groaznic”, „Don Quijote”). Vezi definitia »

gîrbóv (gấrbovă), adj. – Adus de spate. – Mr. gîrbuv. Sl. grŭbavŭ (Cihac, II, 115), cf. bg. gărbav, sb. grbav (Daničič, III, 392). – Der. gîrbovi, vb. (a îndoi; a se îndoi spatele sub povara anilor); (în)gîrbovit, adj. (gîrbov); gîrbovie, s. f. (bătrînețe); gîrbovitor, adj. (care îndoaie spatele); gîrbovenie (var. gîrboveală,) s. f. (bătrînețe); gîrboveană, s. f. (Trans., articulație a genunchiului); gîrjob (var. gîrjobat, (în)cîrjob(at), cîrlobat), adj. (adus de spate), încrucișare cu cîrje (DAR). Vezi definitia »

mórcov (mórcovi), s. m. – Carotă (Daucus carota). Bg., rus. morkov (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Tiktin; Conev 48). – Der. morcoveancă, s. f. (plantă, Pleurospermum austriacum); morcoviu, adj. (roșu portocaliu). Vezi definitia »

BOGOSLÓV, bogoslovi, s. m. (Înv.) Teolog. ♦ (Adjectival) Învățat. – Slav. (v. sl. bogoslovu). Vezi definitia »