Definita cuvantului ort
ORT1, orți, s. m. (Înv. și pop.) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu vechi (sau dintr-un taler). ◊ Ortul starostesc (sau vătășesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Țara Românească) plătită unui staroste pentru vinul adus la vânzare în târguri. ◊ Expr. (Fam.) A(-și) da ortul popii = a muri. Tot doi bani (sau lei) și un ort = totuna, la fel de neînsemnat. – Din pol. ort, germ. Ort.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ort
VURT, vurturi, s. n. (Reg.) Rachiu slab, prost; poșircă. – Et. nec. Vezi definitia »
cart (-turi), s. n. – Serviciu de patru ore executat de o santinelă sau un paznic. – Fr. quart. Același cuvînt, prin germ. Quart › mag. kárt, a produs (Trans.) cart, s. n. (doniță), cf. Densusianu, Hațeg, 60; Drăganu, Dacor., V, 266. Vezi definitia »
PORTSÁRT s.n. (Mar.) Platformă fixată pe bordajul lateral al unei nave, care servește la fixarea sarturilor catargului. [Cf. it. portasarta]. Vezi definitia »
năpấrt, năpấrte, s.n. (reg.) unealtă de țesut. Vezi definitia »
REPÓRT, reporturi, s. n. Trecere a unei sume (reprezentând un total parțial) din josul unei coloane în fruntea coloanei următoare, pentru a fi adunată în continuare; p. ext. sumă, total reportate sau orice sumă rămasă dintr-un calcul anterior. – Din fr. report. Vezi definitia »