UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre umbră. (din fr. ubac) [def. MDN] Vezi definitia »

tartalác (-ci), s. m. – Aușel (Regulus cristatus). Sb. trtak (Candrea), poate contaminat cu pitpalac. Vezi definitia »

NOVOLÁC s.n. (Chim.) Rășină sintetică obținută prin condensarea fenolului cu formaldehidă în mediu acid, care se folosește în industria lacurilor. [< fr. novolaque]. Vezi definitia »

sudác (-ci), s. m. – Șalău (Lucioperca sandra). – Var. suduc. Rus. sudak (Cihac, II, 379). Vezi definitia »

ceplác, cepláci, s.m. (înv.) golan, nevoiaș. Vezi definitia »