ȘOTROÁGĂ, șotroage, s. f. (Reg.) Cizmă veche, uzată sau prea mare, nepotrivită pe picior. Vezi definitia »

omul-orchestră expr. 1. om descurcăreț în orice împrejurare; om întreprinzător, priceput la toate. 2. clovn care cântă la mai multe instrumente o dată. 3. muzician care înregistreză un album în studio cântând la toate instrumentele (fără acompaniamentil altor instrumentiști). Vezi definitia »

CHIUITÚRĂ, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] – Chiui + suf. -tură. Vezi definitia »

MOGÂLDEÁȚĂ, mogâldețe, s. f. 1. Ființă sau lucru care apare neconturat, neclar din cauza ceții, a întunericului sau a depărtării. ♦ Om mic de statură. 2. Mică ridicătură de pământ; grămadă mică. – Et. nec. Vezi definitia »

tișturícă s.f. (reg.) portaltoi. Vezi definitia »