Definita cuvantului ortocentru
ORTOCÉNTRU, ortocentre, s. n. Punctul de întâlnire a înălțimilor unui triunghi; punctul de întâlnire a înălțimilor unui tetraedru cu muchiile opuse perpendiculare. – Din fr. orthocentre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ortocentru
NĂÚNTRU adv. v. înăuntru. Vezi definitia »
-ÉDRU, -EDRÍE elem. „latură, față, bază”. (< fr. -èdre, -édrie, cf. gr. hedra, față) Vezi definitia »
VISCOZIMÉTRU, viscozimetre, s. n. Aparat cu care se măsoară viscozitatea fluidelor. – Din fr. viscosimètre. Vezi definitia »
STILODOZIMÉTRU, stilodozimetre, s. n. Dozimetru de radiație de forma unui stilou destinat controlului individual. – Din fr. stylodosimètre. Vezi definitia »
IPOGÁSTRU s.n. v. hipogastru. Vezi definitia »