GÂDILITÚRĂ, gâdilituri, s. f. V. gâdilătură. Vezi definitia »

UROLITIÁZĂ s. f. litiază a căilor urinare. (< germ. Urolithiasis) Vezi definitia »

LĂDÚȚĂ, lăduțe, s. f. (Rar) Lădiță. – Ladă + suf. -uță. Vezi definitia »

CHÍBLĂ, chible, s. f. 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată, cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într-o întreprindere siderurgică. – Din germ. Kübel, engl. kibble. Vezi definitia »

BIOACÚSTICĂ s. f. Studiul semnalelor sonore pe care le emit animalele în situații tipice comportamentului lor: împerechere, apărare, orientare în cadrul deplasărilor, atac, îngrijirea puilor, prezențe străine în teritoriul propriu (om, animale, obiecte), perceperea în avans a unor cataclisme naturale. Vezi definitia »