Definita cuvantului lectică
LECTÍCĂ s.f. Pat sau scaun portativ acoperit, purtat de cai sau de oameni (sclavi) și folosit în antichitate, în evul mediu și astăzi în unele țări coloniale ca mijloc de locomoție pentru cei bogați; litieră. [Acc. și léctică, pl. -ci, -ce. / < lat. lectica].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu lectică
MIRONOSÍȚĂ, mironosițe, s. f. 1. (Bis.) Fiecare dintre femeile care au dus balsamuri la mormântul lui Isus pentru a-i unge trupul; p. gener. femeie cucernică, smerită. ◊ Expr. A face pe mironosița = a-și lua aere de nevinovăție, a simula pietate și modestie. ♦ Epitet dat unei femei prefăcute, care simulează nevinovăția, modestia. 2. Specie de fluture cu aripile din față albe cu pete cafenii și cu cele din spate cenușii-albăstrii (Lymantria monacha). – Din sl. mironosica. Vezi definitia »
ȚUICĂ doi ochi albaștri, ochii lui Dobrin, tapardos, țuicomicină, vitamina ț. Vezi definitia »
RÁBLĂ, ráble, s. f. ~ (etim. incertă; relaționat cu sb. rabatno = în stare proastă și rabljenje = purtare, folosire, dar lipsește veriga de legătură; relație mai puțin probabilă cu săs. Rabel = ilice [lat. ilex]; tescovină, borhot) Vezi definitia »
SÁBIȚĂ, sabițe, s. f. (Iht.) Sabie (2). – Din bg. sabica. Vezi definitia »
șicuiálă s.f. (reg.) foaie de staniol. Vezi definitia »