SITOMANÍE, sitomanii, s. f. Stare patologică manifestată prin dorința de a mânca continuu. [Var.: sitiomaníe s. f.] – După fr. sitiomanie. Vezi definitia »

PROTOISTÓRIE s. f. perioadă între preistorie și istorie, epoca fierului. (după fr. protohistoire) Vezi definitia »

COSMOCHIMÍE s. f. Ramură a chimiei care studiază elementele și combinațiile chimice din cosmos. – Din fr. cosmochimie. Vezi definitia »

plávie, plăvii, s.f. (reg.) 1. insulă plutitoare alcătuită din plaur (stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori, crengi și nămol); plaur, cocioc, năcladă. 2. (cu forma plavă) navă, corabie; plută. 3. pădure doborâtă de vânt; palancă. 4. șir de trestii înfipte în pământ, din care ciobanii își fac adăpost. 5. limbă de foc; plavină. 6. (adv.) în cantitate sau în număr mare. Vezi definitia »

NEUROPATOLOGÍE s. f. Ramură a neurologiei care se ocupă cu studierea bolilor sistemului nervos. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neuropathologie. Vezi definitia »