véveriță (-țe), s. f. – Mic mamifer rozător care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). – Mr. virviriță, megl. ververiță. Sl. vĕverica (Cihac, II, 454; Conev 56), cf. bg. ververica, sb. vjeverica, slov. vèverica, rus. veverica, ngr. βερβερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18). Vezi definitia »

OMNIPOTÉNȚĂ s. f. putere nelimitată; atotputernicie. (< fr. omnipotence, lat. omnipotentia) Vezi definitia »

SOTEUZĂ Tö'-/ s. f. tigaie cu pereții mai înalți destinată sotării legumelor sau a cărnii. (< fr. sauteuse) Vezi definitia »

BALÉSTRĂ s. f. 1. balistă. 2. salt, fandare la scrimă. (< it. balestra) Vezi definitia »

ANTIDETONÁNȚĂ s.f. Proprietate a unei benzine de a fi rezistentă la detonație. [Cf. fr. antidétonant]. Vezi definitia »