HALITÓZĂ s. f. halenă fetidă; miros neplăcut al gurii. (< engl. halitosis) Vezi definitia »

GEÁNĂ, gene, s. f. 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape. ◊ Expr. A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene (sau geană-n geană), se spune despre o persoană care este gata să ațipească, să adoarmă. A privi printre gene = a privi cu ochii întredeschiși. 2. (înv.) Pleoapă (a ochiului). 3. Fig. Dungă, fâșie îngustă de lumină; fâșie de deal, de nor etc. luminată. – Lat. genna (= gena „obraz, pleoapă”). Vezi definitia »

FÁIMĂ s.f. Renume, reputație. ♦ Veste, răsunet. [< lat. fama, după defăima]. Vezi definitia »

șucátă, șucáte, s.f. (reg.) bucată mare (de carne, de pâine). Vezi definitia »

ZÉRNĂ, zérne, s.f. v. zârnă. Vezi definitia »