SCÂNTEIÓS, -OÁSĂ, scânteioși, -oase, adj. (Înv.; despre ochi, privire) Scânteietor, strălucitor. [Pr.: -te-ios] – Scânteie + suf. -os. Vezi definitia »

paidós (-oáse), s. n. – Repaus. Tc. paidos (Tiktin). Vezi definitia »

SERÓS, -OÁSĂ, seroși, -oase, adj. 1. De natura serului sau a serozității, având caracterul serozității. ◊ Sânge seros = sânge în compoziția căruia predomină serul. 2. (Despre țesuturi) Care secretează o serozitate. ◊ Membrană seroasă = membrană care înlesnește mișcările unui organ, fiind formată din două foi subțiri, una care aderă strâns la organ, cealaltă care căptușește cavitatea în care se găsește organul, spațiul dintre ele fiind umplut cu o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase. – Din fr. séreux. Vezi definitia »

PIROLIGNÓS adj.m. Acid pirolignos = amestec acid obținut prin distilarea uscată a lemnului. [< fr. pyroligneux]. Vezi definitia »

EXTRADÓS s. n. 1. (arhit.) suprafața exterioară a unui arc, a unei bolți. 2. (av.) fața de deasupra unei aripi. 3. fața convexă a unei palete de turbină sau de pompă. (< fr. extrados) Vezi definitia »