BENTÓNIC, -Ă adj. care trăiește pe fundul apelor; bental; bentic. (< fr. benthonique, germ. bentonisch) Vezi definitia »

fínic (fínici), s. m. – Centimă dintr-o coroană austriacă. Var. pfenig (sec. XVII). Germ. Pfennig (DAR). Trans., înv. Vezi definitia »

GEOLÓGIC, -Ă adj. referitor la geologie. ♦ diviziuni ĕ = diviziuni în care a fost împărțit timpul scurs de la consolidarea scoarței Pământului până astăzi. ◊ străvechi. (< fr. géologique) Vezi definitia »

BATIMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la batimetrie, de batimetrie. ◊ Curbă batimetrică = linie care unește punctele de egală adâncime ale fundului unei mări sau ale unui ocean; izobată. [< fr. bathymétrique]. Vezi definitia »

PELÁSGIC, -Ă adj. care aparține pelasgilor, popor preelenic; pelasgian. ♦ ziduri ĕ = denumire dată zidurilor ciclopice, din epoca miceniană. (< fr. pélasgique) Vezi definitia »