DROȘCĂRÍE, (2) droșcării, s. f. (Înv.) 1. Meseria droșcarului. 2. Șopron în care se țin droștele; remiză. – (1) Din droșcar + suf. -ie, (2) din droșcă + suf. -ărie. Vezi definitia »

VREDNICÍE, vrednicii, s. f. 1. Calitatea de a fi vrednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (Înv. și arh.) Demnitate. – Vrednic + suf. -ie. Vezi definitia »

CASÁȚIE s.f. (În unele state) Organ judecătoresc suprem care are dreptul să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior. [Gen. -iei, var. casațiune s.f. / < fr. cassation]. Vezi definitia »

FLĂCĂÍE s. f. Timpul petrecut de cineva ca flăcău. – Din flăcău + suf. -ie. Vezi definitia »

OFTALMÍE s.f. (Med.) Inflamație a globului ocular. [Gen. -iei. / < fr. opthalmie, cf. gr. ophtalmos – ochi]. Vezi definitia »