CARBONITRURÁRE s. f. procedeu de cementare a oțelului prin introducerea simultană a carbonului și azotului în stratul superficial al unei piese. (< carbonitrura) Vezi definitia »

principiére, principiéri, s.f. (înv.) început. Vezi definitia »

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen pe baza căruia un candidat poate fi primit într-o școală. Vezi definitia »

ÎNDEMNÁRE, îndemnări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) îndemna; îndemn. – V. îndemna. Vezi definitia »

REȘAPÁRE, reșapări, s. f. Acțiunea de a reșapa. – V. reșapa. Vezi definitia »