VETUSTÁTE s. f. starea a ceea ce este vetust; vechime, bătrânețe. (< fr. vétusté, lat. vetustas) Vezi definitia »

páște (pásc, păscút), vb. – 1. A pășuna. – 2. A păzi vitele la păscut. – 3. (Rar) A hrăni, a alimenta. – 4. A păstori o turmă de credincioși. – 5. A amenința, a pîndi, a urmări. – Mr. pascu, păscut, paștire, megl. pascu, păscut. Lat. pascĕre (Pușcariu 1282; Candrea-Dens., 1353; REW 6263), cf. vegl. puoskro, it. pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer. După Șeineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influențe ebraice, ipoteză inutilă, dat fiind că, din punct de vedere al păstorului, a paște animalele nu înseamnă altceva decît „a aștepta supraveghind”. Der. păscare, s. f. (păscut; pășune; loc în care se așteaptă și se prinde mingea, în anumite jocuri), după păscut, ca nascare din născut (Tiktin); păscut, s. n. (pășunat); păscătoare, s. f. (Bucov., pășune); păscui, vb. (a presimți, a bănui), din vb. paște 5. – Cf. păstor, pășune. Vezi definitia »

BISERICÉȘTE adv. (Rar) Ca la biserică. – Din biserică + suf. -ește. Vezi definitia »

FRIVOLITÁTE, (2) frivolități, s. f. 1. Însușirea a ceea ce este frivol; neseriozitate. 2. (La pl.) Lucruri, fapte, cuvinte, purtări ușuratice, neserioase. – Din fr. frivolité. Vezi definitia »

RETROACTIVITÁTE, retroactivități, s. f. Acțiune retroactivă. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactivité. Vezi definitia »