ELECTROSTÁTIC, -Ă, electrostatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Referitor la sarcinile electrice aflate în stare de repaus. ◊ Mașină electrostatică = generator electric care funcționează pe baza fenomenului de electrizare. 2. S. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. – Din fr. électrostatique. Vezi definitia »

TRIÁSIC, -Ă adj., s. n. (din) prima perioadă a mezozoicului; trias. (< fr. triasique) Vezi definitia »

MAGNETOHIDRODINÁMIC, -Ă, magnetohidrodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a fizicii care studiază legile generale ale comportării fluidelor electroconductoare în câmp magnetic. 2. Adj. De magnetohidrodinamică (1). ◊ Generator magnetohidrodinamic = generator electric care transformă direct în energie electrică energia termică a unui fluid fierbinte ionizat, supus acțiunii unui câmp magnetic. – Din fr. magnétohydrodynamique. Vezi definitia »

MAREMÁTIC, -Ă adj. propriu maremei. (< fr. maremmatique) Vezi definitia »

OPERETÍSTIC, -Ă adj. de operetă. ◊ (peior.) facil, sentimental. (< it. operettistico) Vezi definitia »