víntre s. f. – 1. Burtă, stomac. – 2. Diaree. Lat. ventrem (Pușcariu 1899; REW 9205), cf. vegl. viantro, it., prov., fr., cat., port. ventre, sp. vientre. Puțin folosit în literatură, deși are circulație aproape generală în limba populară (ALR, I, 43). – Der. vintriș, adj. (oblic); suvintri, vb. (a tunde lîna oilor de pe burtă); ventrilică, s. f. (ventricea, Veronica officinalis, V. Tournefortii), cf. vrătilică. Vezi definitia »

ÎNVECHÍRE s. f. Acțiunea de a se învechi. – V. învechi. Vezi definitia »

AȚÂȚÁRE, ațâțări, s. f. Acțiunea de a (se) ațâța. – V. ațâța. Vezi definitia »

CARACTERIZÁRE s.f. Acțiunea de a caracteriza și rezultatul ei. ♦ Arătare (în scris sau oral) a trăsăturilor caracteristice ale unei persoane, ale unui obiect. [< caracteriza]. Vezi definitia »

axiomatzare Vezi definitia »