LUCÉRNĂ, s. f. Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). [Var.: (Reg.) luțărnă, luțérnă, s. f.] – Din germ. Luzerne. Vezi definitia »

RUDIȘOÁRĂ, rudișoare, s. f. Diminutiv al lui rudă¹. – Rudă¹ + suf. -ișoară. Vezi definitia »

REZÍTĂ s. f. rășină sintetică, produs final în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida. (< fr. résite, germ. Resit) Vezi definitia »

FÉLEGĂ, felege s. f. (Reg.) Basma, năframă. Vezi definitia »

ALÁMĂ, (2) alămuri, s. f. 1. Aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, cu numeroase întrebuințări în industrie. 2. (La pl.) Obiecte de alamă (1). – Comp. it. lama. Vezi definitia »