TETRABROMÚRĂ s.f. Compus chimic conținând patru atomi de brom. [< fr. tétrabromure]. Vezi definitia »

teleágă (-égi), s. f. – Căruță mică, căruță ușoară cu două roți. – Var. telegă, teligă, tileagă. Mr. tăl’igá. Sl. tĕlega, cuvînt de origine dubioasă (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 406; Conev 71; cf. Vasmer, III, 89), cf. bg. talĕg, sb. teljiga, pol., rus. telĕga, slov., mag. taliga. – Der. telegar, s. m. (cal de trăsură); telegări, vb. (Olt., a obosi caii peste măsură, a extenua); teleașcă, s. f. (căruță mică), din rus. teljezka (Scriban). Vezi definitia »

tubiflóră (-bi-flo-) s. f., g.-d. art. tubiflórei; pl. tubiflóre Vezi definitia »

GĂLĂȚEÁNCĂ, gălățence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Galați. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Galați. – Gălățean + suf. -că. Vezi definitia »

PÉRGOLĂ, pergole, s. f. Construcție ușoară într-un parc sau într-o grădină, formată dintr-o rețea de grinzi de lemn susținute de șiruri de coloane, de stâlpi, pe care se întind plante agățătoare decorative. – Din fr., it. pergola. Vezi definitia »