Definita cuvantului bolfă
bólfă (bólfe), s. f. – Nodul, umflătură, tumoare. Creație expresivă, cf. bîrfi, borh-, borț, buh-, bulz. – Der. bolfe, s. f. pl. (gîlci, amigdalită), cf. boarfe; bolfi, vb. (a umfla, a se mări); bolfos, adj. (umflat); bulfei, adj. (umflat); Dolfa, s. f. (nume de cățea); Dolfu, Dulfu, s. m. (nume propriu de cîine); dolfan, adj. (Trans., bogătan, înstărit, opulent); dolofan, adj. (rotofei, grăsuț), pe care Cihac, II, 99 (urmat de Candrea) îl pune în legătură în mod curios cu sl. dolŭfinŭ „delfin”. Din rom. provine rut. boljfa „tumoare” (Candrea, Elementele, 407).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bolfă
PROPERDÍNĂ, properdine, s. f. (Biol.) Globulină cu acțiune antibacteriană și antivirotică din plasma sangvină. – Din fr. properdine. Vezi definitia »
HIDROCARBÚRĂ s.f. Compus organic alcătuit din carbon și hidrogen. [< fr. hydrocarbure]. Vezi definitia »
BOMBÁRDĂ, bombarde, s. f. Mașină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani; (rar) tun de calibru mare. – Fr. bombarde. Vezi definitia »
BRICÓLĂ s. f. mașină de război, ca balista, în evul mediu. (< fr. bricole, it. briccola) Vezi definitia »
NECROBIÓZĂ s. f. necroză locală a unei zone dintr-un țesut sau organ, inclusă în țesuturile vii. (< fr. nécrobiose) Vezi definitia »