Definita cuvantului bolocan
bolocán (-nă), adj. – Tont, prost, netot. Se folosește și ca nume propriu de bou. Mag. bolyoka (Scriban). – Der. bolocăni, bolohăni, bolovăni, vb. (a se holba), care a ajuns să se confunde cu der. de la bolovan; bolocănos, adj. (grosolan, necioplit); bolohoniță, s. f. (proastă, îngîmfată).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bolocan
SUBMONTÁN, -Ă adj. în imediata apropiere a munților. (< engl. submontane) Vezi definitia »
durlán (dârlắu), durláni (dârlắi), s.m. (reg.) flăcău, tânăr înalt. Vezi definitia »
BUȘTEÁN, bușteni, s. m. Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere. ◊ Expr. A dormi buștean = a dormi adânc. A (se) lămuri buștean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit în urma unei explicații neclare. Vezi definitia »
CEFALORAHIDIÁN, -Ă adj. Referitor la creier și la măduva spinării. ◊ Lichid cefalorahidian = lichid care se găsește în cavitățile creierului și ale măduvei spinării. [Pron. -di-an. / < fr. céphalo-rachidien]. Vezi definitia »
TIRÁN, -Ă, tirani, -e, subst., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran. Vezi definitia »