DUMNEZEOÁICĂ s. f. (Rar) Zeiță. – Din dumnezeu + suf. -oaică. Vezi definitia »

MUSTĂCIOÁRĂ, mustăcioare, s. f. Diminutiv al lui mustață (I). – Mustață suf. -ioară. Vezi definitia »

SCÚLĂ, scule, s. f. 1. Piesă folosită pentru prelucrarea unor materiale solide, în scopul schimbării formei, a dimensiunilor și a proprietății acestora; unealtă, instrument. ♦ Parte activă a unei scule (1), care acționează nemijlocit asupra materialului de prelucrat. Pânza de oțel constituie scula ferăstrăului. ♦ Fig. Persoană, acțiune, fapt de care se servește cineva pentru atingerea unui scop; instrument. 2. (Înv.; la pl.) Obiecte de preț; giuvaere, bijuterii. – Et. nec. Vezi definitia »

FÚFĂ, fufe, s. f. 1. (Iht.) Plevușcă. 2. (Depr.) Femeie ușoară, neserioasă. – Et. nec. Vezi definitia »

HIPOCICLOÍDĂ s. f. curbă descrisă de un punct de pe un cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc fix. (< fr. hypocycloïde) Vezi definitia »