Definita cuvantului bon
bon (bónuri), s. n. – Bilet pe baza căruia se eliberează un bun, o marfă etc. Fr. bon. – Der. (din fr.) bonifica, vb.; bonificație, s. f.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bon
BONTÓN s. n. ansamblu de reguli de purtare respectate în așa-zisa societate aleasă. (< fr. bonton) Vezi definitia »
EX-CAMPIÓN,-OÁNĂ, ex-campioni, -oane, s. m. și f. Fost campion. [Pr.: -pi-on] – Ex- + campion. Vezi definitia »
FRANCOFÓN, -Ă, francofoni, -e, adj., s. m. și f. (Vorbitor) de limbă franceză. – Din fr. francophone. Vezi definitia »
RADÓN s.n. Element gazos radioactiv care ia naștere prin dezintegrarea radiului. [< fr. radon, cf. germ. Radon]. Vezi definitia »
HIPOFÓN, -Ă, hipofoni, -e, adj. Referitor la hipofonie. – Din fr. hypophone. Vezi definitia »