MONOPOLÍST, -Ă adj. Referitor la monopol, propriu monopolurilor. // s.m. și f. Capitalist care participă la conducerea unui monopol. [Cf. rus. monopolist, it. monopolista]. Vezi definitia »

DUELÍST s. m. luptător într-un duel. (< fr. duelliste) Vezi definitia »

lest s. n. sg. (deț.) oameni. Vezi definitia »

VOLUNTARÍST, -Ă s. m. f. (adept) al voluntarismului. (< fr. volontariste) Vezi definitia »

ARMONÍST, -Ă, armoniști, -ste, s. m. și f. (Rar) 1. Persoană specializată în teoria armoniei¹. 2. Persoană care cântă din armonică. – Din fr. harmoniste. Vezi definitia »