CACOSMÍE s.f. Percepere exagerată a mirosurilor urâte. [Gen. -iei. / < fr. cacosmie, cf. gr. kakos – rău, osme – miros]. Vezi definitia »

COLONOSCOPÍE s. f. tehnică endoscopică destinată examinării colonului⁴. (<fr. côlonoscopie) Vezi definitia »

PLACENTÁȚIE s.f. Așezarea ovulelor pe placentă. ♦ Formarea și modul de inserare a placentei. [Gen. -iei. / cf. fr. placentation]. Vezi definitia »

MATURÁȚIE s. f. 1. totalitatea modificărilor care se produc într-o celulă, într-un organism până la maturitate. 2. transformare chimică sau fizică suferită de o substanță până ajunge la forma definitivă. 3. îmbătrânire a materialelor, a produselor nemetalice. 4. stadiu de colectare a unui abces. (< fr. maturation, lat. maturatie) Vezi definitia »

ANEUPLOIDÍE, aneuploidii, s.f. Mutație genomică ce constă în adăugarea sau dispariția unui număr de cromozomi la anumite perechi de cromozomi. Vezi definitia »