Definita cuvantului magistrat
MAGISTRÁT s.m. 1. (Ist.) Persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică în vechea Romă. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. Membru al corpului de judecători; judecător, procuror, consilier de curte. [Cf. fr. magistrat, lat. magistratus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magistrat
SPAT s. n. veche denumire a mineralelor care au însușirea de a cliva după anumite direcții în bucăți de formă regulată. ♦ ~ de Islanda = varietate cristalină de calcit, prin dublă refracție. (< fr. spath, germ. spath) Vezi definitia »
DEGREVÁT, -Ă, degrevați, -te, adj. Scutit, descărcat de o parte din sarcini. – V. degreva. Vezi definitia »
ÎMPERINÁT, -Ă, împerinați, -te, adj. (Rar) Prevăzut cu perne și cu așternut pentru dormit. – Din în- + perină. Vezi definitia »
AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsați, -te, adj. Care se deplasează prin dezvoltatea unei surse proprii de energie. [Pr.:a-u-] – Auto1- + propulsat. Cf. fr. autopropulsé. Vezi definitia »
REPLÁT s. n. suprafață plană situată pe un versant între două suprafețe înclinate. (< fr. replat) Vezi definitia »