Definita cuvantului mandibulă
MANDÍBULĂ s.f. 1. Falcă, maxilar (în special, cel inferior). 2. Fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. 3. Organ din aparatul bucal al unor insecte cu care acestea taie frunzele sau își sfâșie prada. [Cf. fr. mandibule, lat. mandibula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mandibulă
MINITELECOMANDĂ s. f. mic aparat pentru declanșarea funcționării unui tv., alarma unei agenții diplomatice etc. (< mini1- + telecomandă) Vezi definitia »
zbârâitúră (-râ-i-) s. f., g.-d. art. zbârâitúrii; pl. zbârâitúri Vezi definitia »
țuleándră, țuléndre, s.f. (reg.) țol, haină veche, ruptă, buleandră. Vezi definitia »
OTÍTĂ s. f. inflamație a urechii. (< fr. otite) Vezi definitia »
CROMOPROTEÍDĂ, cromoproteide, s. f. Proteidă colorată în componența căreia intră un metal (fier, magneziu). – Din fr. chromoprotéide. Vezi definitia »