Definita cuvantului manevră
MANÉVRĂ s.f. 1. Manevrare. 2. (Mil.; la pl.) Pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă; (p. ext.) deplasare a unei armate sau a unei flote pe câmpul de luptă pentru a da inamicului o lovitură neașteptată. 3. Totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a trenurilor, de conducere a unei nave etc. ♦ (Mar.) Frânghie folosită la legarea și mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 4. (Fig.) Uneltire, intrigă, mașinație. [Cf. fr. manoeuvre, rus. manevr, germ. Manöver < lat. manus – mână, opera – lucru].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu manevră
MENÁDĂ s.f. Bacantă; (fig.) femeie exaltată, furioasă. [< fr. ménade, cf. gr. mainas < mainesthai – a fi furios]. Vezi definitia »
PNEUMOTAHOGRÁMĂ s. f. curbă obținută la pneumotahograf. (< fr. pneumotachogramme) Vezi definitia »
TILINCÚȚĂ, tilincuțe, s. f. Diminutiv al lui tilincă. – Tilincă + suf. -uță. Vezi definitia »
CONCRESCÉNȚĂ s. f. creștere împreună, patologică, a două țesuturi sau organe. (< fr. concrescence, lat. concrescentia) Vezi definitia »
SILÍTĂ s. f. v. silit1. Vezi definitia »