HIPOGENITALÍSM s. n. insuficientă dezvoltare anatomică și funcțională a glandelor genitale; hipogonadism. (< fr. hypogénitalisme) Vezi definitia »

BEHAVIORÍSM s. n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferențială a omului și animalului față de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: -vi-o-] – Din engl. behaviorism, fr. béhaviorisme. Vezi definitia »

CHARIENTÍSM /șa-/ s. n. figură de stil reprezentând o ironie fină, care nu vrea să indispună. (< fr. charientisme, cf. gr. kharientismos, spirit) Vezi definitia »

EURIGNATÍSM s.n. (Med.) Malformație constând în existența unor maxilare anormal de late. [Pron. e-u-. / < fr. eurygnathisme, cf. gr. eurys – larg, gnathos – falcă]. Vezi definitia »

CALOFILÍSM s. n. (Lit.) Calofilie. – Calofil + suf. -ism. Vezi definitia »