NAPOLEÓN s. m. 1. veche monedă franceză de aur, de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I sau al III-lea. 2. varietate de mere sau de pere, de mărime mijlocie, cu pielița subțire și netedă. ◊ varietate de struguri cu boabe mari, ovale, albe-gălbui. (< fr. napoléon) Vezi definitia »

POLÓN, -Ă, poloni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Polonez (1). 2. Adj. Polonez (2). – Din n. pr. Polonia (derivat regresiv). Vezi definitia »

COSMOTRÓN s.n. (Fiz.) Accelerator de particule; sincrofazotron. [< fr. cosmotron]. Vezi definitia »

ARMAGEDON (în „Noul Testament”), cîmp de luptă unde, în ziua Judecății de Apoi, ar urma să se dispute bătălia apocaliptică între forțele binelui și ale răului. Vezi definitia »

HALÓN s. n. Gaz incolor, inodor și rău conducător de electricitate, folosit în extinctoare. – Din fr. halon. Vezi definitia »