Definita cuvantului pologire
pologíre, pologíri, s.f. (pop.; despre iarbă, păioase, holde) doborâre la pământ (cu coasa sau cu secera); strângere în grămezi a poloagelor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pologire
COASIGURÁRE s. f. asigurare simultană la mai mulți asiguratori. (după fr. coassurance) Vezi definitia »
VÂNÁRE, vânări, s. f. (Rar) Faptul de a vâna; vânătoare. – V. vâna. Vezi definitia »
ÎMPÚNGERE, împungeri, s. f. Acțiunea de a (se) împunge și rezultatul ei; înțepare. – V. împunge. Vezi definitia »
AFANIPTÉRE s. f. pl. ordin de insecte aptere care sug sângele: puricii. (< germ. Aphanipteren) Vezi definitia »
NEURASTENIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) neurasteniza și rezultatul ei. [< neurasteniza]. Vezi definitia »