ALEXANDRIA, roman popular. Scris în Egiptul elenistic (c. sec. 3 î. Hr.) și atribuit istoricului Callisthenes, evocă, apelînd adesea la elemente miraculoase, fantastice, războaiele lui Alexandru Macedon. Răspîndit în toată Europa, A. a pătruns în literatura română printr-o traducere în slavona sîrbo-croată. Această versiune stă la baza primei prelucrări românești cunoscute, datînd din a doua jumătate a sec. 16 și păstrată în cópii manuscrise, în toate provinciile românești. Elemente din A. au intrat în folclor (colinde, orații etc.) și în onomastica populară. Vezi definitia »

năbiá, vb. I refl. (reg.) 1. a-și mări volumul, a se umfla când este băgat în apă. 2. a se sătura de ceva; a se îngrețoșa. Vezi definitia »

DEPARAIÁ vb. I v. depareia. Vezi definitia »

TELEGRAFIÁ vb. I. intr., tr. A expedia, a transmite o telegramă. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. télégraphier]. Vezi definitia »

ABHAZIA, rep. autonomă în Gruzia, între țărmul Mării Negre și V M-ților Caucaz, creată la 4 martie 1921; 8,6 mii km²; 535 mii loc. (1987). Cap: Suhumi. Expl. cărbunelui, ind. mat. de constr. prelucr. lemnului și a peștelui. Citrice, tutun, ceai. Mătase. Vezi definitia »