NONCONFORMÍSM s. n. Tendința de a nu accepta moravurile, mentalitatea, tradițiile unui anumit mediu; neconformism. – Din fr. non-conformisme. Vezi definitia »

AVERROÍSM s.n. Curent în filozofia medievală occidentală având la bază învățătura lui Averroes, care susținea că materia și mișcarea sunt veșnice și nu au fost create și nega nemurirea sufletului și viața de apoi. [Pron. -ro-ism. / < fr. averroïsme, cf. Averroes – numele latinizat al filozofului arab Ibn-Roșd]. Vezi definitia »

UNANIMÍSM s.n. Mișcare literară din Franța de la începutul sec. XX, care își propunea să exprime în mod global diversitatea de sentimente și de impresii a unor largi grupuri umane. [< fr. unanimisme]. Vezi definitia »

ZELOTÍSM s.n. 1. Mișcare naționalistă extremistă printre evrei, în antichitate, ai cărei adepți se entuziasmau pentru legea lui Moise și evitau contactul cu cei de alt neam. 2. Exces de zel, fanatism religios. (din fr. zélotisme) Vezi definitia »

HIPOINSULINÍSM s.n. Reducere a secreției de insulină. [< fr. hypo-insulinisme]. Vezi definitia »