PRIMEJDUÍ, primejduiesc, vb. IV. Tranz. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva; a amenința, a periclita. ♦ Refl. A-și risca liniștea, securitatea, libertatea sau viața; a se expune. – Primejdie + suf. -ui. Vezi definitia »

prezentuí, prezentuiésc, vb. IV (înv.) a prezenta, a înfățișa, a arăta. Vezi definitia »

seciuí, seciuiésc, vb. IV 1. (înv. și reg.; despre copaci sau păduri) a reteza; a prăvăli. 2. (reg.; despre păduri sau lunci) a defrișa pentru culturi. 3. (reg.; despre vreascuri) a îngrămădi. Vezi definitia »

bárba-úrsului (plantă) s. f. art., g.-d. art. bắrbii-úrsului Vezi definitia »

tractiruí, tractiruiésc, vb. IV (înv.) a discuta, a analiza. Vezi definitia »