Definita cuvantului ponor
ponór, ponoáre, s.n. (pop.) 1. povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea unor straturi de teren; râpă. 2. loc necultivat; pârloagă. 3. munte înalt cu creasta golașă, lipsită de vegetație. 4. deal cu coama înaltă și rotundă. 5. mică apă curgătoare; gârlă; apă stătătoare mai mare decât o baltă. 6. poiană (într-o pădurice). 7. vizuină, bârlog (într-o regiune accidentată). 8. casă mică și scundă. 9. (fig.) necaz, supărare, nenorocire; amar. 10. greșeală, vină. 11. mulțime, număr mare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu ponor
DERULÓR s. n. 1. mașină-unealtă de derulat furnire. 2. derulator (2). (după fr. dérouleuse) Vezi definitia »
mușuruitór, mușuruitoáre, s.n. (înv.) rariță cu două cormane pentru prășit porumbul. Vezi definitia »
ÎMPIEDICĂTÓR, -OÁRE, împiedicători, -oare, adj. Care împiedică; fig. care încurcă. [Var.: (reg.) împiedecătór, -oáre adj.] – Împiedica + suf. -ător. Vezi definitia »
ȚĂRCUȘÓR, țărcușoare, s. n. Diminutiv al lui țarc. – Țarc + suf. -ușor. Vezi definitia »
ÎNGRIJORĂTÓR, -OÁRE, îngrijorători, -oare, adj. Care îngrijorează, care produce neliniște; alarmant, neliniștitor. – Îngrijora + suf. -ător. Vezi definitia »