EUFÓNIU, eufonii, s. n. Instrument muzical de alamă, folosit, de obicei, la acompaniament. [Pr.: e-u-] – Din it. eufonio. Vezi definitia »

IVÓRIU s. n. 1. Fildeș. 2. (Anat.) Dentină. – Din fr. ivoire. Vezi definitia »

SARCOFÁGIU s. n. v. sarcofag. Vezi definitia »

COMPROMISÓRIU, -IE adj. Care este în legătură cu un compromis. ◊ Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri; clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultățile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri. [Pron. -riu. / cf. fr. compromissoire]. Vezi definitia »

coríu s.m. sg. (reg.) pojar, iler. Vezi definitia »