FRUCTIFICÁȚIE, fructificații, s. f. 1. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor fructiferi și a viței de vie de a da lăstari fertili. 2. Totalitatea organelor reproducătoare la criptogame. 3. Perioadă în care se formează fructele. – Din fr. fructification. Vezi definitia »

ASIMBOLÍE s. f. incapacitate patologică de a înțelege simbolurile. (< fr. asymbolie) Vezi definitia »

ACTORÍE s. f. (Rar) Meserie de actor. – Din actor + suf. -ie. Vezi definitia »

SUPRANUTRÍȚIE s. f. supraalimentație. (< supra¹- + nutriție) Vezi definitia »

HIPOMANȚÍE s. f. (la vechii celți) artă a prezicerii după nechezatul și mișcările unor cai sacri. (< fr. hippomancie) Vezi definitia »